Berbescu Alexandru

Inainte: - Dupa: - Operatie:

Stiri

30 Mar 2016

Obezitatea, refluxul gastroesofagian si gastric sleeve

dr. hutopila

Boala de reflux gastro-esofagian este una dintre multiplele afectiuni asociate obezitatii, alaturi de diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arteriala, sindrom metabolice etc. Pana la 50% dintre pacientii cu obezitate au reflux gastric la nivelul esofagului.

Ce este refluxul gastroesofagian?
Prin reflux gastroesofagian (RGE) intelegem ascensionarea continutului gastric acid in esofag. Cand se intampla acest lucru, pacientii reclama simptome de tipul pirozisului (senzatie de arsura epigastrica sau retrosternala) si a regurgitatiei (perceptia intoarcerii lichidului gastric pana in faringe sau chiar cavitatea bucala). In termeni populari, acestea s-ar traduce ca „arsuri in capul pieptului” sau „intoarcerea mancarii pe gat”.

Cand apare refluxul gastroesofagian?
Se intampla ca o parte dintre pacientii cu obezitate sa aiba boala de reflux gastroesofagian (BRGE), insa fara simptome evidente, unii chiar nu simt nimic. Ei pot descoperi ca sufera de aceasta afectiune cu ocazia evaluarii preoperatorii din cadrul programului de chirurgie metabolica. Astfel, daca pacientul nu acuza simptome, investigatiile (tranzitul baritat si endoscopia digestiva superioara) arata modificarile datorate refluxului gastric (leziuni de esofagita de diverse grade).

Nu de putine ori, in urma investigatiilor se constata si prezenta unei hernii hiatale (largirea orificiului diafragmatic prin care esofagul trece din torace in abdomen), care la randul ei genereaza RGE. 52% dintre pacientii cu obezitate au si hernie hiatala. Daca pacientul a fost diagnosticat inaintea interventiei cu hernie hiatala, chirurgul trebuie sa evalueze dimensiunea acesteia in timpul operatiei si sa decida daca se impune sau nu a fi reparata.

In alte situatii, diagnosticul de hernie hiatala nu este stabilit preoperator, nici anterior, cu ocazia altor evaluari de care a beneficiat pacientul si nici in timpul investigatiilor preoperatorii. Insa, largirea hiatusului diafragmatic (hernia hiatala) este demostrata prin evaluare atenta din timpul interventiei chirurgicale laparoscopice. Chirurgul operator trebuie sa evalueze dimensiunea acesteia si sa hotarasca daca se impune sau nu a fi reparata in cadrul aceleiasi anestezii.

„Daca la pacientul cu obezitate, candidat pentru operatia de micsorare de stomac (gastric sleeve) se stabileste, inainte sau in timpuI operatiei, diagnosticul herniei hiatala si reflux gastroesofagian, odata cu efectuarea gastrectomiei longitudinale laparoscopice trebuie reparata si hernia hiatala. In acest mod, pe langa scaderea in greutate este asigurat si un bun control al refluxului gastro-esofagian. Desi rezultatele la distanta sunt, in general, foarte bune, in unele situatii, prin scadere ponderala si diminuarea tesutului adipos periesofagian, prin relaxarea diafragmului si alimentatie compulsiva se creaza sau recreaza conditii de mentinere a refluxul gastric” ne-a povestit Dr. Hutopila.

„Gastrectomia longitudinala laparoscopica implica micsorarea capacitatii stomacului, modificarea formei si a functionalitatii acestuia. Reducerea stomacului determina cresterea presiunii in interiorul acestuia, astfel incat, daca pacientul are un comportament alimentar neadecvat, adica se alimenteaza in viteza si nu lasa timp alimentelor si lichidelor sa parcurga stomacul, pot apare regurgitatii, arsuri sau chiar varsaturi. Ca atare, exista sansa ca, postoperator, pentru unii dintre pacienti sa apara refluxul gastroesofagian” mai adauga Dr. Ionut Hutopila.

Daca dupa mai multe luni sau ani de la efectuarea gastrectomiei longitudinala laparoscopica se constata aparitia simptomatologiei de reflux, pacientul trebuie evaluat clinic, investigat radiologic si endoscopic. In functie de ceea ce se constata, in prima instata vor fi aplicate masuri terapeutice, care constau in administrarea de medicamente care scad aciditatea gastrica si care stimuleaza evacuarea alimentelor din stomac ( ex. Omeprazole si respectiv Motilium). Totodata trebuie avut in vederea si identificarea eventualelor greseli in modul de alimentatie si corectarea acestora.

La ce sa fim atenti:
Dr. Ionut Hutopila ne-a oferit o serie de sfaturi care ajuta in ameliorarea simptomatologiei de reflux, si anume:
- hidratare optima (minim 1,5 l de lichide)
- evitarea alimentelor si bauturilor care pot determina arsuri – de regula grasimi, prajeli, alcool, ciocolata, menta, ceapa, usturoi, condimente picante, cafea, bauturi carbogazoase, rosii, citrice.
- evitarea pozitiei orizontale imediat dupa masa – „Nu va intindeti in pat dupa ce ati mancat, ci asteptati cel putin 3 ore inainte de a merge la culcare. Este bine de asemenea sa nu va aplecati imediat dupa mese si in general sa evitati ridicarea de greutati”
- modificarea pozitiei de dormit„Daca aveti arsuri in timpul noptii, puteti incerca sa va folositi de gravitatie si sa dormiti cu capul mai ridicat decat trunchiul – inclinand patul sau salteaua sau adaugand mai multe perne”
- evitarea fumatului„Fumatul scade presiunea si capacitatea sfincterului esofagian inferior de a functiona corespunzator”

In situatii extreme, cand simptomatologia clinica nu se poate ameliora prin tratament conservator sau hernia hiatala demonstrata de investigatii este importanta, se impune efectuarea unei interventii chirurgicale antireflux pe cale laparoscopica.